I remember years ago
Someone told me I should take
Caution when it comes to love
I did, I dïd.
duminică, 17 aprilie 2011
Impossible
I remember years ago
Someone told me I should take
Caution when it comes to love
I did, I did..
And you were strong and I was not
My illusion, my mistake
I was careless, I forgot
I did
And now when all is done
There is nothing to say
You have gone and so effortlessly
You have won
You can go ahead tell them...
Tell them all I know now
Shout it from the roof top
Write it on the sky love
All we had is gone now
Tell them I was happy
And my heart is broken
All my scars are open
Tell them what I hoped would be
Impossible, impossible
Impossible, impossible .
Falling out of love is hard
Falling for betrayal is worst
Broken trust and broken hearts
I know, I know .
Thinking all you need is there
Building faith on love is worst
Empty promises will wear
I know (i know) .
And now when all is done
There is nothing to say
And if you're done with embarassing me ,
You have won .
You can go ahead tell them
vineri, 25 februarie 2011
Eu si...eu
E aici, langa mine si ne purtam de parca nu e si nu ar fi fost nimic intre noi vreodata,poate doar de fatada pentru ca sunt atatea pers in jurul nostru,dar ma induce in eroare comportamentul nostru.
Nu mai stiu eu ce simt...parca nu mai simt aceiasi fluturasi,dar simt aceeasi liniste sufleteasca atunci cand ma tine in brate,am retineri in ceea ce simt si din cauza ca nu stiu ce simte el..si vreau sa nu mai simt acele faramituri de sentimente care provin dintr-o felie de paine taiata...In acelasi timp am pe cineva cu care ma mai vad,stie k nu vreau nimic..dar eu nu stiu,nu stiu ce vreau..uneori am senzatia ca imi place dar de cele mai multe imi aduc aminte de bebelu meu,care nu e al meu si nu a fost niciodata :(
Si din nou imi e frica de mine,imi e frica sa am sentimente profunde fata de cineva,cineva cum ar fi el..Nu mai vreau sa intreb de ce si cum de mi se intampla toate astea,pentru ca e total inutil,incerc doar sa ma cunosc pe mine,sa imi dau seama de ceea ce vreau in primul rand ,de ceea ce simt si cat de posibil e lucrul care mi-l doresc,e o lupta care o duc eu cu mine si nu se mai termina...
joi, 24 februarie 2011
...
Marea loveste digul pe care in seara aceea
n-am avut curajul sa mergem pana la capat. Piatra uda
luneca si, la un pas de noi, era rupta. Daca eram neatenti,
ne puteam prabusi in apa ce fierbea dedesupt.
Dar am fost atenti. Ca totdeauna. Atat de atenti
incat intr-o zi vom renunta sa mai patrundem pe dig.
Ne vom multumi sa ne-aducem aminte de el,
apoi ne vom aduce aminte mai rar
si il vom uita in cele din urma,
vom uita ca-ntr-o seara eram poate hotarati sa mergem la capat.
Acum chiar daca as merge pe dig,
nu mai pot s-o fac decat singura. Pot aluneca
sau pot inainta curajoasa. E totuna.
Si-as vrea sa uit in ce zi ma aflu, in ce an si unde,
sa ascult marea lovindu-se intr-una de dig, sa ma intreb
cine sunt, ce varsta am si ce caut aici.
Si de ce m-am oprit in fata acestui dig,
ca si cum l-as cunoaste?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)